...

"Dragii mei, o sa ma joc odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.(...)
Ne vom iubi, negresit, mereu
Stransi bucurosi la masa,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Intr-o zi piciorul va ramane greu,
Mana stangace, ochiul sleit, limba scamoasa.(...)
Deocamdata, fetii mei frumosi,
O sa lipseasca tata vreo luna.
Apoi, o sa fie o intarziere,
Si alta, si pe urma alta.
Tata nu o sa mai aiba putere
Sa vie pe jos, in timpul cat se cere,
Din lumea ceealalta.
Si, voi ati crescut mari,
V-ati capatuit,
V-ati facut carturari,
Mama-mpleteste ciorapi si pieptari,
Si tata nu a mai venit..."

(Tudor Arghezi-"De-a v-ati-ascuns...")

miercuri, 9 iunie 2010

Nu e uman, paganilor!

"Ia te uita, aici pe zid e pictat Martiriul Sfantului Sebastian. In sfarsit un om fericit, cu trupul sfartecat de sageti, care si-a luat soarta in propriile maini, in propriul trup, in ochi, in inima, care si-a luat soarta in proprie inima... Desi distanta de la care trag paganii e cam mica. Nu e voie sa ochesti un sfant de la o distanta mai mica de trei metri. Nu e uman! Omul e fericit ca sufera, dar nu trebuie sa sa intinda prea mult coarda... Nu e UMAN, paganilor!" (Marin Sorescu - Paracliserul)

Ilustratie- Mihaela Petrariu
                                                                                                                                                                                                                         

luni, 7 iunie 2010

Te-as fi iubit (imperativ afirmativ, pers a II-a, singular) la fel si daca...

Si daca nu mi l-ai fi adus pe Domnul Antena cand eram la pamant, si daca nu mi-ai fi spus ca e cel mai fericit moment din viata ta, si daca nu mi-ai fi cules 9 frunze din 9 pomi diferiti dintre 2 judete, si daca nu ai fi gasit masina, si daca ai fi ca "Raspet" (hahahahaaaaa, nu ma pot abtine), lasa asta...

Bai, trebuie sa o povestesc pe asta cu Raspet. Raspet e unu' care pana sa i se spuna Raspet i se spunea Matador (asta e alta poveste). Si io' mi-l imaginam ca pe unu' din ala cat buldozerul cu ceafa lata si fata de pitbul. Ei bine Raspet asta e un desirat care vorbeste semi-pitigaiat, "agitat tot" care face numai tampenii si cand spun numai tampenii ma refer la cele mai mari tampenii din lume. Ei bine, isi ia Raspet asta motor. Unu frumos, bine intretinut, ma rog, detalii. Se duce omul a doua zi sa ii faca ITP-ul. Cum necum, face accident (foarte previzibil) si dupa ce se tiganeste cu ala 2 ore si 38 de minute (desi era semi-vina-lui) hai sa vada care sunt daunele.

Cand sa faca PV-ul pune omu mana pe telefon:

-Salut man, auzi, cum se numesc raspeturile alea?
-(hahahaaaaaaa) Crash pad, bai desteptule, cauta si tu pe net.

Da omu' un search. Scrie "crasped". Si nu , nu e blond.

Dupa ce se ajunge la o semi-intelegere, pleaca omu' de la politie, incaleca animalu' isi pune casca si cand sa plece de pe loc il calca o masina pe picior. (Toate astea se intamplau intr-o zi de 13.)

Intre timp si-a vandut motorul. Raspet e un personaj genial de amuzant. Toate bubele se sparg in capul lui, dar parca si asta umbla numai pe unde e carantina.

Iar pe tine, dragul meu, pe tine, "Comme un fou, comme un soldat,
Comme une star de cinéma".

duminică, 6 iunie 2010

Bai, macar o data in viata sa compari doua poze. Una veche, una noua...

Indoiala lasa urme. Si toate lucrurile de la cele mai marunte pana la cele pe care nu le vei putea uita niciodata. Cand esti fericit esti frumos. Si cand te apuca indoiala ca nu esti fericit cu adevarat devii urat. (Este doar o iluzie, desigur.) Timpul nu se masoara nici in zile, nici in ani. Se masoara in cat de mult ai trait. Oamenii prosti sunt fericiti si frumosi. "Oamenii cu cearcane sunt minunati". Bai, vreau sa stiu cum o sa arat cand o sa fiu batrana. De vreo cateva zile incerc sa imi imaginez. Cred ca o mica intamplare, una mica de tot, te poate face sa arati ca un altul, care iti era total strain tie pana atunci. Uita-te cu mare bagare de seama. Vezi, aici, la ochi sau poate la barbie, aici a murit omul ala. Uite, aici langa arcade, aici te-ai luat de la capat. Chipul tau este un inventar imens. Trebuie doar sa te uiti. Uite cat loc neted mai este. Sa ta sperii si daca nu poti sa fugi, macar du-te acasa si plangi.

joi, 3 iunie 2010

Pentru ca in fiecare lucru te risipesti

Si ramane sa te cauti in fiecare si sa te aduni ca pe o mana de nisip aruncata spre cer. Si pentru ca, probabil nu o sa te gasesti niciodata. Nu ramane decat sa te multumesti asa, semi-adunat. E ca si cum ai pierde o mana de pietre. Le stii numarul si le gesesti pe toate. (dupa lungi eforturi). Ramai totusi cu indoiala ca ar mai putea fi una, uitata pe undeva, pe care nu ai gasit-o.

Si pentru ca oamenii care au murit nu se mai pot intoarce. Si pentru ca ti-e dor.

Da, m-am pierdut intre brush-uri si layere. O sa ma gasesc eu o data si o data.

O mie de ancor point-uri care nu mai incropesc nimic figurativ si asta nu pentru ca as avea o viziune conceptuala. Nu, nu e de bine.