...

"Dragii mei, o sa ma joc odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.(...)
Ne vom iubi, negresit, mereu
Stransi bucurosi la masa,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Intr-o zi piciorul va ramane greu,
Mana stangace, ochiul sleit, limba scamoasa.(...)
Deocamdata, fetii mei frumosi,
O sa lipseasca tata vreo luna.
Apoi, o sa fie o intarziere,
Si alta, si pe urma alta.
Tata nu o sa mai aiba putere
Sa vie pe jos, in timpul cat se cere,
Din lumea ceealalta.
Si, voi ati crescut mari,
V-ati capatuit,
V-ati facut carturari,
Mama-mpleteste ciorapi si pieptari,
Si tata nu a mai venit..."

(Tudor Arghezi-"De-a v-ati-ascuns...")

miercuri, 9 martie 2011

Elucidarea misterului

Bai, m-am saturat sa vad traduceri de-a mplopului' la documentarele difuzate pe posturi precum Discovery sau National Geographic. Asadar:

CONȘTIÉNȚĂ s. f. faptul de a fi conștient; stare caracterizată printr-o sensibilitate specială, individuală, la stimuli interni sau externi. (< fr. conscience, lat. conscientia) ,luciditate. (Bolnavul e în stare de ~.)


CONȘTIÍNȚĂ,  conștiințe, s. f. 1. (Fil.) Sentiment, intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență; p. ext. cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său. 2. Faptul de a-și da seama; înțelegere. 3. Formă de reflectare psihică a realității, proprie oamenilor, produs al activității creierului uman. 4. Capacitate de înțelegere; simț de răspundere; cuget. ◊ ~ morală capacitate de autocontrol și de autoapreciere din punct de vedere moral a acțiunilor săvârșite. Mustrare de ~ părere de rău; remușcare. A fi fără ~ a nu avea scrupule. 5. Libertate de ~ dreptul de a se bucura de o deplină libertate în ceea ce privește convingerile religioase, filozofice etc. [G.-D. conștiinței; Sil. -ști-in-] /conscience, lat. conscientia, Forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale. ◊ gândire, spirit.



CUNOȘTÍNȚĂ, cunoștințe, s. f. 1. Cunoaștere (2). ♦ Expr. A avea (sau a lua) cunoștință de ceva = a ști, a fi informat. A aduce (ceva) la cunoștința cuiva = a informa pe cineva (despre ceva). A aduce la cunoștința publică = a da de știre tuturor. În cunoștință de cauză = cunoscând bine ceva. (Rar) Minte, rațiune. 2. (La pl.) Totalitatea noțiunilor, ideilor, informațiilor pe care le are cineva într-un domeniu oarecare. 3. Persoană pe care vorbitorul o cunoaște. ♦ Expr. A face cunoștință cu cineva = a lega relații sociale cu o persoană. (Fam.) A face cuiva cunoștință cu cineva = a prezenta pe cineva cuiva. 4. (Înv.) Mulțumire, recunoștință. – Cunoaște + suf. -ință (cu sensul 3 după fr. connaissance).


(Sursa : http://dexonline.ro/)

In concluzie: Un  individ cand lesina nu isi pierde nici "cunostinta", nici "constiinta" ci "CONSTIENTA".








13 comentarii:

  1. :)) tre sa te fi enervat rau astia de la discovery ham-ham, sunt in totalitate de acord cu tine.

    RăspundețiȘtergere
  2. Pai cand vezi de 1570 de ori aceeasi greseala (odioasa) la un post "care se respecta" normal ca te enervezi. Ma enerveaza de fapt ca omul o asimileaza ca fiind o exprimare corecta. Ca doar sursa e "sigura".

    RăspundețiȘtergere
  3. Cum sa "iti pierzi constiinta"??? Doamne fereste.

    RăspundețiȘtergere
  4. Mi-a placut enorm "Bai, m-am saturat sa vad...", dar vezi draga Maricika, uneori omul vorbeste sau scrie cum ii dicteaza inima si poate face si greseli. De exemplu toti oamenii spun "egzact" si scriu "exact", nu chiar toti, dar hai sa fim toleranti si sa punem iubirea innaintea urii. Emil Cioran a spus: "Numai in imperfectiune se poate invata".Si eu citesc cu multa placere articolele tale, si chiar Blogul meu l=am creat in stilul tau sobru. Iti multumesc tare mult pentru vizite si lectura! Te felicit si iti urez mult, mult succes!

    RăspundețiȘtergere
  5. In primul rand de foarte multe ori pronuntia unui cuvant este diferita de forma sa scrisa.
    2. Nu m-am prins care e faza cu Maricika.
    3. Si manelistii vorbesc din inima si asta nu inseamna ca merita atentia unui interlocutor.(daca imi invelesti un diamant in rahat nu stiu cat il voi aprecia, asadar nu doar ideea ci si forma conteaza)
    4. Din respect pentru poporul tau, macar sa inveti sa vorbesti si sa scrii corect.
    5. Nu stiu cat de sobru e.
    6. Multumesc la fel.

    RăspundețiȘtergere
  6. 7. Care vizita, ca nu v-am vizitat nicidata blogul.

    RăspundețiȘtergere
  7. Tot ce e bine e greu de facut. Sa mori e usor, sa pierzi e usor, sa trisezi e usor, ... Evita lucrurile usor de infaptuit. (Scott Alexander)

    RăspundețiȘtergere
  8. Sa stii ca sa trisezi poate fi al naibii de greu.

    RăspundețiȘtergere
  9. nu, sa stii e simplu, sa o faci e un pic mai greu, sa o reusesti e abia masterpiece-ul...

    RăspundețiȘtergere
  10. @K: exista multi cacanari care reusesc multe asemenea masterpiece-uri (hai sa le spunem manelisti, ca tot fusese vorba). Dupa ce masterpiece-ul cu pricina e infaptuit cu mare succes, cacanarii/manelistii ramin mai departe aceiasi - cacanari pe numele lor! Succesul lor nu i-a suit pe vreo treapta superioara.

    rezulta ca a trisa e intotdeauna facil, adica lipsit de consecinte axiologice, adica revenim la afirmatia initiala: usor de infaptuit - care pare cea corecta!
    Batutul apei in puia sau invirtitul dupa deget pina ameteste insusi vorbitorul, nu stiu cum se numeste...

    Scuza-ma Miha!

    RăspundețiȘtergere
  11. Nu e disputa mea, nu ma bag, doar o gazduiesc.

    RăspundețiȘtergere