...

"Dragii mei, o sa ma joc odata
Cu voi, de-a ceva ciudat.(...)
Ne vom iubi, negresit, mereu
Stransi bucurosi la masa,
Subt coviltirele lui Dumnezeu.
Intr-o zi piciorul va ramane greu,
Mana stangace, ochiul sleit, limba scamoasa.(...)
Deocamdata, fetii mei frumosi,
O sa lipseasca tata vreo luna.
Apoi, o sa fie o intarziere,
Si alta, si pe urma alta.
Tata nu o sa mai aiba putere
Sa vie pe jos, in timpul cat se cere,
Din lumea ceealalta.
Si, voi ati crescut mari,
V-ati capatuit,
V-ati facut carturari,
Mama-mpleteste ciorapi si pieptari,
Si tata nu a mai venit..."

(Tudor Arghezi-"De-a v-ati-ascuns...")

marți, 8 aprilie 2014

Sa-mi fie rusine.

Bai, explica-mi tu, ca eu nu reusesc. Am scris un cacat de post intr-un AN intreg, post care nu inseamna nimic. Cand am uitat sa ma exprim? Cum naiba am ajuns sa nu ma mai cred nici eu? Ce am facut frate in ultimii ani, cat am evoluat (dar mai ales DACA am evoluat, daca nu m-am dus chiar in jos, si nu asa, ci repede de tot). De nimic nu sunt mai convisa pe lumea asta, decat de faptul ca suferinta este singura care ne invata cate ceva, sigur, ar mai fi si iubirea dar nu asta este subiectul. Mor de ciuda ca nu stiu sa scriu cu diacritice. Ce ma bucura cu adevarat in momente ca asta, este ca am langa mine un om pe care l-am castigat usor, am 8 colaje care inseamna tot ce sunt eu ca individ pe lumea asta si pe care numai eu le inteleg (si da, asta ma bucura), colaje care insumeaza o gramada de ani de studiu si frustrare. Visez ca nebuna sa schimb destine, sa intorc lumea cu fundu-n sus si nu pricep de ce naiba, tot ce reusesc sa fac este sa indrug o sumedenie de bullshit-uri teoretice si fara fond unor tineri la fel de (daca nu, chiar mai) dezorientati ca mine, la varsta lor. Bai, nu inteleg unde gresesc. Nu stiu de ce nu-mi vine sa il iau in brate pe copilul ala care a modelat (pentru prima data in viata lui) o mana, de 100 de ori mai bine decat as fi facut-o eu dupa 2 ani de liceu. Stii ce, pana la urma, cred ca mi-e bine. Asta e motivul pentru care nu ma inteleg, pentru care nu mai insemn nimic pentru mine, bai, am ajuns la capat. Ce ma fac?